Pagina credintei ortodoxe


Această prezentare necesită JavaScript.

CALENDAR CRESTI ORTODOX

http://www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox

https://dervent.ro

https://dervent.ro/share-EvangheliaZilei.php

Lunea recunostintei

Auzit-am că, pe vremuri,
Dumnezeu ar fi dorit
Ca să afle, printr-un înger,
Dacă omu-i fericit!
Merse îngerul pe cale

Lumea-ntreagă colindând,
Când la deal şi când la vale,
Pe creştini tot întrebând
Unul zise – Cum pot oare
Fericit să mă numesc?
Să îmi fie cu iertare,
Nu vezi cât de mult trudesc?!
Altul zise cu durere:
– Eu aş fi, dar ce să fac,
Fiindcă banii-s la putere,
Iar eu sunt un om sărac!
Unul spuse cu mândrie :
– Eu am bani, ce pot să zic?
Am destulă avuţie,
Nu duc lipsă de nimic!

Însă fericit aş spune
Că nu pot să mă numesc,
Fiindcă n-am copii pe lume
Şi încep să-mbătrânesc.
Altul strigă cu ocară:
– O, ce fericit aş fi,
Dacă n-aş avea povară
O mulţime de copii!
Nu am ce le da la masă,
Tare mult mă chinuesc,
Cum pot oare cu-aşa casă
Fericit să mă numesc!
Când pe altul îl întreabă:
– Tu eşti fericit, ori ba?
Dând din cap, el spune-n grabă
– Hm! nu prea mult, măria-ta!
– Dar de ce? Ce îţi lipseşte?

Zise îngerul suav,
Aş trăi împărăteşte,
Dar sunt trist, că sunt bolnav!
Am umblat prin lumea-ntreagă
Pe la doctori, dar n-am leac
Sunt slăbit şi fără vlagă
Şi nu ştiu ce să mai fac!
Şi cuprins de întristare,
Îngerul plecă mâhnit,
Că în lumea asta mare
Nici un om nu-i fericit!
Tot aşa cârteau creştinii,
Orşiunde întreba,
Apăsând mai tare spinii

Domnului pe fruntea Sa.
Şi cu fiece răspuns,
Pas cu pas Îl aduceau,
Spre Golgota, în ascuns
Şi pe Cruce-L răstigneau!
Merse îngerul ce merse
Până când a întâlnit
Un om ce sudoarea-şi şterse
De pe chipul său trudit
– Omule, te văd muncind
Şi ești mult prea obosit,
Ziua toată robotind,
Spune-mi: tu eşti fericit?

Omul se-ndreptă de spate
Şi, privindu-l pe străin
Îi spuse cu bunătate:
Fericit sunt pe deplin!
Îngerul sări deodată
Iscodindu-l înadins:
Casa ta-i dărăpănată,
Focu-n vatră ţi s-a stins.
Ai copii prea mulţi, se pare
Şi cu greu îi creşti pe toţi,
Nu ai bani pentru mâncare,
Şi eşti fericit, socoţi?
Eu nu te cunosc, străine!
Şi nu ştiu de unde vii
Dar, de vrei rămâi la mine
Până mâine-n zori de zi.

Iat-acum se face seară,
Nu-i bine să mergi pe drum,
Că sunt oameni răi pe-afară
Şi flămând vei fi oricum.
Nu am bani, nu am avere,
Nu am casa un palat,
Am în schimb, o mângâiere,
Că am sufletul curat.
Casa mea dărăpănată,
Cu căldură te-o primi,
Chiar de focu-i stins în vatră,
Om mânca ce s-o găsi.
Şi cu toţii stând la masă
Domnului I-am mulţumi,
Că spre noi mereu revarsă
Un noian de bucurii.

Să fii fericit în lume
Dacă vrei, nu e prea greu,
Că averea mea, vezi bine,
E doar Bunul Dumnezeu.
El îmi dă mereu putere,
El mă iartă când greşesc,
El mi-alină orice durere,
El m-ajută să trăiesc.
Cine are-aşa avere
Are tot ce şi-a dorit,
Are-n suflet mângâiere
Şi e-n viaţă fericit!
Am copii pe lângă casă,
Am pământ să-l pot munci,
Am nevastă credincioasă,
Fericit de ce n-aş fi?

Îngerul să-i spună taina
Ar fi vrut, dar ce folos?
Se vedea că poartă haina
Dăruită de Hristos!
Bucuros, el se întoarse
Şi zbură spre cer grăbit,
Fiindcă, în sfârşit aflase,
Un om care-i fericit.
Auzind Domnul îndată
Le dădu creştinilor
Pedeapsa meritată
Pentru necredinţa lor.
Numai cel ce nu cârtise
Fericit în veci va fi,
Că, din toţi, doar el primise
Darul, de-a se mântui
Cine are-nţelepciune

Să priceapă, n-ar fi greu:
Fericirea nu e-n lume,
Ci e doar în Dumnezeu!!!
Dac-am fi, din întâmplare,
Întrebaţi şi noi cândva,
Conştiinţa noastră oare
Ce-ar răspunde? NU sau DA?!

(autor necunoscut)

Lasă un comentariu

242 comentarii

  1. Păcatul indiferenţei
    S-au întâlnit într-o după-amiază, pe uliţa unui sat, preotul din partea locului şi un ţăran din parohia sa. Cum l-a văzut, părintele l-a întrebat:
    – Ieri dimineaţă am întâlnit doi săteni ce se certau dintr-o pricină oarecare şi am reuşit în cele din urmă să îi împac. Am văzut că tu ai trecut pe lângă ei fără să-ţi pese şi ţi-ai continuat liniştit drumul. Cum este posibil aşa ceva? Crezi ai făcut bine?
    – Părinte, i-a răspuns omul, eu nu prea cred că este important ceea ce Dumnezeu este puternic şi dacă vrea să mă mântuiască mă va mântui, iar dacă nu să mă mântuiască, atunci aşa va fi, indiferent de ce-aş face eu.
    – Vai, fiule, cum poţi să vorbeşti aşa?! – i-a răspuns cu blândeţe preotul. Spune-mi, de unde vii tu acuma cu sapa în spinare?
    – Păi, cum de unde, părinte? De la câmp. Muncesc acolo de azi de dimineaţă. La cât m-am străduit, sper din tot sufletul ca Dumnezeu să-mi dea o recoltă bună.
    – Nu crezi că este la fel, fiule, şi cu viaţa şi cu păcatele tale? De ce te duci munceşti la câmp? Dacă Dumnezeu vrea să ai o recoltă bună, o să le găseşti de-a gata pe toate, dacă nu vrea, de ce te mai osteneşti? Ţi se pare firesc?
    – Nu, părinte! Dacă nu muncesc, cum aş putea să am de-ale gurii?
    – Aşa este, fiule, dacă munceşti cu drag, Dumnezeu îţi ajută şi obţii o recoltă bună. E, tot aşa, dacă trăieşti fără păcat, purtându-ţi şi ţie de grijă, dar şi celor din jurul tău, atunci Dumnezeu se îndură şi, chiar dacă ăi mai greşit în viaţă, îţi iartă iar la Judecată vei fi mântuit.
    Aşa cum buruienile năpădesc o grădină neîngrijită, tot astfel păcatele pun stăpânire pe sufletul omului rău. După cum vei căuta tu ca aceia din jurul tău să aiba linişte şi bucurie, să aibă credinţă şi speranţă în mântuire, tot astfel va căuta Dumnezeu ca şi tu să ai parte de toate acestea.
    Să nu mai faci niciodată ca ieri!
    Dacă poţi să ajuţi pe cineva, chiar şi cu un cuvant sau cu o vorbă bună, fă-o numaidecât, fiindcă trebuie să fim atenţi la tot ce este în viaţă, căci lumea toată este grădina de care noi toţi trebuie să avem grijă.
    „Numai cine îşi iubeşte aproapele, îl iubeşte pe Dumnezeu.”
    ( Sfânta Scriptură )
    Pilde si povestiri ortodoxe-Leon Magdan

    Răspunde
  2. Dragoste de mamă

    „O tânără domnişoară s-a întors acasă într-o după-amiază. Avusese o zi grea, cu multe probleme şi acum era obosită şi supărată. Mama ei, femeie în vârstă, s-a grăbit să-i iasă în întâmpinare. S-au aşezat împreună la masă, dar, ca orice mamă, a văzut de îndată tristeţea din sufletul fetei şi a căutat să o liniştească.
    – Mai lasă-mă în pace, mamă! Crezi că toate se pot rezolva aşa, cu una, cu două?
    Nici nu ştii despre ce-i vorba.
    – Dar îmi poţi povesti – i-a răspuns, cu răbdare, mama. Poate te-aş putea ajuta…
    – Cu ce să mă ajuţi, cu sfaturi? M-am săturat de atâtea întrebări şi sfaturi. Lasă-mă în pace! – a mai strigat tânăra fată şi a plecat în grabă, trântind uşa.
    Spre seară, când s-a mai liniştit, când şi-a dat seama de greşeala ei, de supărarea pe care i-o pricinuise, cu siguranţă, mamei, s-a întors. Acasă însă, şi-a găsit mama aşteptând în fotoliul din faţa ferestrei, cu capul în piept, parcă ar fi adormit.
    Dar ea murise, murise de inimă chiar în după-amiaza aceea. Zadarnice au fost lacrimile ce au urmat, zadarnică a fost toată durerea fetei. Mama murise şi ultimele cuvinte pe care le auzise de la copilul ei fuseseră: „Lasă-mă în pace!”. Acest lucru o durea cel mai tare pe tânăra fată: mama murise fără ca ea să-i fi spus, de fapt, cât de mult o iubeşte, câtă nevoie are de prezenţa ei, de sfaturile ei, de dragostea ei – dragoste de mamă.”

    „După Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni atât de mult ca pe mama.”
    (Fericitul Ieronim)
    Pilde si povestiri ortodoxe-Leon Magdan

    Răspunde
  3. NOAPTE ADUCATOARE DE LINISTE SI BINECUVANTARE!

    Puterea cuvâtului este mare: Cuvântul rostit de DUMNEZEU
    semnifică PUTEREA CREATOARE, PUTEREA VINDECATOARE
    ŞI DĂTĂTOARE DE VIAŢĂ…PENTRU CĂ …DUMNEZEU ESTE IUBIRE! DRAGOSTEA DE APROAPELE NOSTRU=DRAGOSTEA DE DUMNEZEU. „Cuvintele sunt cărările faptelor” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
    „Dumnezeu nu forteaza mantuirea nimanui. Cine are minte sa ia aminte”- Parintele Arsenie Boca

    Răspunde
  4. Cele mai crunte profeţii ale părintelui Iustin: ce urgie va veni, când va fi întronizat Antihristul şi care este pecetea Satanei

    Anunţul înfricoşător făcut de părintele Iustin pe patul de moarte, despre urgia ce va să vină după 12 luni, nu a fost decât una din profeţiile cumplite pe care acesta le-a făcut despre sfârşitul lumii. În decursul vieţii, „Duhovnicul Moldovei” s-a referit deseori la războaie sau la destinul Europei şi al României. Cea mai cunoscută profeţie şi plină de mister făcută de părintele Iustin Pârvu, de la Petru Vodă, a fost făcută cu cinci zile înainte de a muri şi a fost relatată de o călugăriţă care îl îngrijea. Monahia Fotini a relatat în revista „Atitudini”, publicaţie a Mănăstirii Petru Vodă, cum s-a despărţit duhovnicul de această lume. „Cu 5 zile înainte de a-şi da duhul, a fost ceva mai bine, parcă îşi revenea şi prinsese ceva putere. În această ultimă perioadă toţi ucenicii mai apropiaţi au luat un ultim cuvânt de învăţătură de la părintele, un ultim sfat”, povesteşte măicuţa. Părintele Iustin a dorit să li se adreseze atât ei, cât şi altor cinci ucenici care se aflau în chilie, cel mai probabil, acelea fiind şi ultimele cuvinte ale duhovnicului înainte de moarte. Deşi s-a ferit mult timp să-i adreseze întrebarea legată de lupta împotriva cipurilor din actele de identitate, Monhia Fotini a îndrăznit în acea împrejurare. „Părinte, ştiţi problema cardurilor de sănătate, ele nu au intrat încă în vigoare. Dar ele vor fi pe viitor totuşi obligatorii. Vă întreb: ce să facă o mamă care are un copil bolnav în stare critică şi este necesară o intervenţie chirurgicală, pentru că altfel ar muri? Ca să îl opereze va trebui internat, ca să îl interneze, are nevoie de cardul de sănătate cu cip. Ce sa facă mama? Să îşi interneze copilul sau să îl lase să moară?”. Răspunsul dat de Arhimandrit nu i-a lămurit îndeajuns pe ucenici, ba, chiar a stârnit curiozitate. „Nu, să nu îl lase să moară. Eu nu îmi pot asuma această decizie. Nu trebuie ajuns nici la extreme. Acest cip nu e pecetea, nu e lepădare… Dar fiecare să facă după conştiinţa şi puterea lui. Cât puteţi luptaţi împotriva lor cu toată forţa şi unitatea, dar fără atitudini extreme, încă nu e cazul. E vorba însă că mai sunt 12 luni… ”. Cum părintele s-a oprit, cei de faţă au bănuit că duhovnicul se referea la faptul că după un an nu vor mai fi cipurile pe documentele de identitate şi au cerut o lămurire. „Nu”, a răspuns Părintele, 12 luni de libertate şi vine urgie”, a răspuns părintele. Cineva a întrebat să explice mai clar, dar părintele nu a mai răspuns”, mai povesteşte măicuţa. Despre sfârşitul lumii: „Veţi fi vânduţi de ciobani, de păstorii voştri” Într-un interviu publicat de Adevărul în aprilie 2014, părintele Ioan Şişmanian, ieroschimonah la Mănăstirea Petru Vodă, îi face un portret emoţionant părintelui Iustin Pârvu, mentorul său spiritual, în care explică şi de ce duhovnicul era considerat de toată lumea un clarvăzător: „Altfel nu putea să călăuzească oamenii care veneau la el, să dea un sfat conform cu nevoia şi situaţia fiecăruia în parte. Era un clarvizionar sau – cum spunem noi în ortodoxie – văzător cu duhul”. Într-o discuţie realizată în ultimii ani de viaţă în chilia părintelui Iustin, şi redată într-o filmare de portalul Apologeticum, ctitorul Mănăstirii Petru Vodă revine cu explicaţii despre cât de aproape suntem de sfârşitul lumii: „Nu se ştie nimic în fond când e sfârşitul lumii. Nici îngerii din ceruri n-o ştiu. Dar prespunem că este vremea asta, aşa cum o ducem noi, că va fi în apropiere totuşi un sfârşit, faţă de simptomele pe care le avem, faţă de evenimentele astea mari a neînţelegerilor a popoarelor, că un sfârşit va avea loc sigur în urma unui război mare care va fi şi va pierde lumea jumătate din ea. Va merge în sânge până la burţile cailor. La Constantinopol se vor da ultimele încercări şi lupte de cucerire a creştinismului. Şi iată că astăzi, de altfel, se poate vedea ceva-ceva, o apropiere de lucrurile acestea, de aceste evenimente mari a sfârşitului”.

    Într-o altă împrejurare, părintele Iustin le vorbea credincioşilor veniţi în Postul Paştelui la Petru Vodă despre semnele Apocalipsei. „Vor veni vremurile când veţi fi vânduţi de ciobani, de păstorii voştri! Vor vedea păstorii cum vă sfâşie în ocol fiara sălbatică şi nu vor veni să vă apere. Să ştiţi că sunt vremurile acestea apocaliptice pe care le întâlnim şi vor fi vremuri grele” Iustin Pârvu le spune oamenilor că semnul clar al sfârşitului lumii va fi încoronarea Satanei la Ierusalim chiar de capul Bisericii Ortodoxe. „Va veni vremea când Satana se va încorona la Ierusalim de către Patriarh, de către arhierei şi preoţi. Să nu vă temeţi de lucrul acesta pentru că trebuie să se împlinească. Să nu cumva să vă micşoraţi în credinţa dumneavoastră dacă nu vi se va spune în faţa altarului ceea ce trebuie să vi se spună” Cu toate acestea, vremurile profeţite sunt încă departe, concluziona duhovnicul ascultat de credincioşii înfricoşaţi de imaginile apocaliptice. Cipul electronic împotriva căruia Iustin Pârvu a luptat este văzut însă ca o pecete a Satanei. „Că sfârşitul lumii, slavă Domnului nu a venit încă. Templul lui Solomon nu s-a zidit, evanghelizarea popoarelor nu s-a făcut, războiul ăsta care-o să vină încă nu a a venit, dar oricum nişte evenimente sunt…criza aceasta nu este decât judecata lui Dumnezeu a faptelor noastre. A venit şi vremea aceasta a cipului. Cip înseamnă sclav”.

    ,,Patimile lui 666 stăpânesc lumea!”
    În lucrarea „Semnele vremii noastre. 7 întâlniri cu părintele Iustin Pârvu”, semnată de scriitorul Adrian Alui Gheorghe sunt relatate diverse teme de discuţii purtate la Petru Vodă în perioada 2010-2011. Între acestea, duhovnicul se pronunţă şi în privinţa Antihristului, ca semn al apropierii de Apocalipsă. „Antihrist a fost mereu în lume şi a avut numeroase chipuri. Comunismul a fost o faţă a lui Antihrist (…) Dar Dumnezeu nu a îngăduit ca domnia comunismului să fie fie veşnică”, explică părintele Iustin. „O altă faţă a lui Antihrist este New Age-ul, ceea ce ar fi un fel de biserică universală, care e pornită să încalece religia tradiţională. Şi asta e pusă la cale de cei care nu au nicio religie. Făcătura asta vine cu senzaţionalul, cu vestea dreptăţii absolute, a adevărului absolut. New Age-ul vine cu paranormalul, cu citirea în zodii, cu magia, cu citirea în stele, cu ghicitoare care fac şi desfac de toate punând deasupra o icoană şi o cruce. E totul amestecat ca un ghiveci călugăresc…!”. În privinţa simbolisticii cifrei 666, Iustin Pârvu preia teoria părintelui Cleopa, al cărui urmaş a fost, stareţ al mănăstirii Sihăstria şi coleg de celulă cu Arsenie Boca. „Aceşti trei de şase simbolizează trei patimi cumplite care vor stăpâni lumea în vremea din urmă, şi anume: poftă fără de minte, adică desfrâu şi beţie cum n-a mai fost niciodată pe pământ; închipuire pripită, sau imaginaţie pripită, care duce la secte, dezbinări de tot felul, boli sufleteşti, vrăjitorie, deznădejde şi sinucidere; şi al treilea şase înseamnă mânie fără judecată, adică ură între oameni, războaie, răzbunare, crime de tot felul, ceartă şi tulburare între creştini, între părinţi şi copii, aşa cum scrie la Sfânta Evanghelie. Toate aceste patimi, care sunt simbolizate prin cifrele 666, stăpânesc astăzi tot pământul, până când va veni sfârşitul lumii şi judecata de apoi. Atunci fiecare va lua după faptele sale” „În 10-15 ani, ţările din Europa vor răsufla uşurate când îşi vor recâştiga independenţa” Viitorul Europei unite nu putea fi evitat din subiectele abordate de părintele Iustin Pârvu, mai ales în contextul discuţiei despre rolul ortodoxiei în construcţia multinaţională. „Europa va rămâne aşa, unificată, cât ţine balul de unire, cu felicitări, cu discursuri. Apoi va fi problema şefiei, care e mai mare, mai important. Neamţul va zice că el e mai mare, francezul va zice că el e acela, italianul va zice că el e…! Şi aşa ţările mici se vor simţi neglijate. De asta, în zece-cincisprezece ani, ţările din Europa vor răsufla uşurate când îşi vor recâştiga independenţa la care tot ele au renunţat, fie de bună voie, fie prin manevre”, spune părintele Iustin Pârvu în interviul realizat de Adrian Alui Gheorghe.

    Mai departe, se face referire şi la soarta României în contextul destrămării Europei: „Cele mai stoarse vor fi ţările mici, li se răpesc forţa de muncă şi inteligenţa, li se ia ce-i mai bun, iar ele se transformă în piaţă de consum. O naţie ca a noastră se reface greu, greu, că nu-i vorba de un lucru, acolo, e vorba de valori , de tineret, de meseriaşii cei mai pricepuţi. Nici în două generaţii nu se reface valoarea naţiei noastre, nu se reface ce s-a pierdut în două decenii”, explică părintele arhimandrit. „Va fi o perioadă în care vom crede tot ce ne spune Europa, după care ne vom întoarce la istoria noastră şi la credinţa noastră”, este concluzia părintelui Iustin la ceea ce va urma în destinul bătrânului continent. „Vecinii noştri vor să ne sfâşie în bucăţi” Referirile părintelui Iustin la războaiele în care va fi implicată România fac trimitere la istoria ţării în cele două conflagraţii mondiale. „Noi nu ne-am sprijinit niciodata nici pe puterile Americii, nici pe puterile Rusiei şi în nicio putere din lumea aceasta, decât numai în acoperământul Maicii Domnului”, susţinea părintele Arhimandrit într-un interviu acordat revistei Atitudini, nr.35, publicaţie editată de Fundaţia Iustin Pârvu. Profeţia despre cel de-al treilea război mondial făcută de ctitorul mănăstirii Petru Vodă nu exclude implicarea României, ba chiar implică o desfăşurare de forţe pe teritoriul ţării noastre. „Sigur că şi noi vom fi implicaţi, pentru că statele acestea mari îşi protejează întotdeauna teritoriul şi nu deschid un câmp de luptă pe terenul lor. Îl deschid pe la români, pe la bulgari şi alte state mai puţin însemnate în ochii lor. Ei intervin doar când au un interes anume. Să nu credem că ne vrea cineva binele, să ne ocrotească pe noi vreun stat. Pai, cât de greu s-a făcut unitatea aceasta a noastră, a românilor, că ne-au sfâşiat şi ungurii şi ruşii? Ei nu au niciun interes ca noi să fim independenţi şi puternici”, a mai spus Iustin Pârvu. Arhimandritul a averizat că asupra Romaniei se abate exact acelasi pericol ca în secolul precedent: „Vecinii noştri vor să ne sfâşie în bucăţi: Ungaria să ia Ardealul, Rusia – Moldova”.

    Părintele Iustin, profeţie înspăimântătoare: „12 luni de linişte, după care vine urgia“ Cum s-a împlinit profeţia cumplită a părintelui Iustin: „Mai sunt 12 luni de libertate şi vine urgie“ Părintele Iustin şi-a prezis moartea. A ştiut când va părăsi această lume şi a indicat locul unde să fie îngropat

    http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/cele-mai-crunte-profetii-parintelui-iustin-urgie-veni-intronizat-antihristul-pecetea-satanei-1_551696d0448e03c0fdfe0786/index.html

    Răspunde
  5. Noi spunem doar o rugăciune în fiecare zi.
    Când sufletele noastre sunt şi durere.
    Pe aripile credinţei noastre, ne rugăm la cer
    Pe tronul lui Dumnezeu veşnic.
    Noi spunem doar o rugăciune în fiecare zi.
    Când trupurile noastre sunt torturat.
    În, suspin, buze,
    Oh, mare zeu ai mila de noi.
    Noi spunem doar o rugăciune în fiecare zi.
    Dacă ar fi fost o boală, durerea ar fi fost bună.
    Din adâncimi sufletelor noastre
    El este Creatorul cerurilor şi al pământului.
    Bucuria noastră, tristeţea noastră, toată averea lui Dumnezeu,
    El ştie ce, de ce, el ne ţine.
    Pe Marea a a vieţilor noastre,
    Dacă te-a încoronat în pace.
    Şi dacă ar fi să avem o oră din viaţa noastră,
    Nu ne aşteptăm la mai multă încurajare.
    Lasă-ne buzele să se deschidă din nou.
    Să spunem doar că tatăl nostru.

    Răspunde
  6. SCHIMBAREA LA FAŢĂ. Tradiţii şi obiceiuri: Ce se întâmplă cu cei care nu ţin cont de această sărbătoare

    SCHIMBAREA LA FAŢĂ 2017: Duminică, 6 august , creştinii sărbătoresc Schimbarea la Faţă a lui Iisus Hristos, unul dintre cele 12 praznice împărăteşti. Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub numele de Obrejenie. Iată câteva dintre cele mai importante obiceiuri şi tradiţii pe care creştinii le respectă cu sfinţenie.

    Sarbatoarea Shimbarii la Fata a Domnului dateaza de la inceputul sec. al IV-lea, cand Sfanta Imparateasa Elena zideste o biserica pe Muntele Tabor. Aceasta sarbatoare incepe sa fie mentionata in documente din prima jumatate a secolului al V lea. In Apus, sarbatoarea Schimbarii la Fata s-a generalizat mai tarziu, prin hotararea luata de papa Calist III ca multumire pentru biruinta crestinilor asupra turcilor la Belgrad, in anul 1456.

    Exista obiceiul ca in aceasta zi sa se faca pomenire generala a celor trecuti la cele vesnice (Biserica Rusa). In unele zone, de sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului se aduc la biserica struguri, care se impart credinciosilor.

    Schimbarea la Faţă mai este numită în popor şi Obrejenia, denumire ce vine din slavonă şi înseamnă transformare, schimbare. Transfigurarea domnului aşa cum mai este numită sărbătoarea este unul dintre evenimentele sescrise de evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la faţă pe Muntele Tabor. Iisus devine strălucitor, vorbeşte cu Moise şi Ilie şi este numit Fiul lui Dumnezeu. Acest miracol este unic faţă de celelalte care apar în Evanghelii în sensul că efectul miracolului se produce asupra lui Iisus. Sfântul Toma de Aquino considerat schimbarea la faţă cel mai mare miracol în sensul că acest miracol completează botezul şi ne arată perfecţiunea vieţii în Rai.

    Tradiţii şi superstiţii SCHIMBAREA LA FATA

    În credinţa populară se păstrează o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii. Se spune că aceia care nu ţin această sărbătoare vor fi uscaţi şi gălbejiţi ca florile care de acum încep să se veştejească.

    Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe. Fetelor care se spală în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba.

    „Din 6 august nu mai etse voie să faci baie în apele curgătoare: fetele nu mai au voie să se spele pe cap în râu pentru că nu vor mai avea un păr frumos şi nici nu se mai doarme afară”, a declarat muzeograful pentru VoceaTransilvaniei.ro.

    Schimbarea la față. Despre oamenii care nu-şi văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei, se spune că vor muri până la sfârşitul anului.

    În această zi nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de către cineva, că aşa vei fi tot anul.

    Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă, respectiv beţie, tutun, preacurvie, sigur vor fi vindecaţi. Femeile însărcinate, dacă vor ţine această zi, vor avea o naştere uşoară şi copii sănătoşi. „Este ziua în care se adună plantele de leac pentru sănătate”, a subliniat Janeta Ciocan.

    SCHIMBAREA LA FATA: Nu se omoară şerpii

    O superstiţie mai ciudată este legată de târâtoare. Tradiţia populară spune că până pe 14 septembrie, când se prăznuieşte Ziua Crucii nu este voie să omori niciun şarpe.

    „Dacă vezi un şarpe să te fereşti de el pentru că până pe data de 14 septembrie ei îşi caută cuibul de iernat. După acea dată ei trebuie omorâţi pentru că se crede că au făcut un mare rău şi nu-i mai primeşte pământul”, a mai adăugat muzeograful.

    Daca in ziua Schimbarii la fata vremea este insorita si placuta, batranii spun ca toamna va fi roditoare si imbelsugata. Daca ploua, toamna va fi mohorata. Totodata, se mai spune ca de-acum nu mai este vreme sa faci baie in ape repezi de munte, pentru ca le-a spurcat cerbul si te poti imbolnavi, si nici sa mai dormi afara.

    SCHIMBAREA LA FATA: Dezlegare la peşte şi untdelemn

    Biserica a rânduit ca, de sărbătoarea Schimbării la Faţă, să se facă dezlegare la peşte pentru bucuria praznicului, ce are loc în timpul postului Sfintei Marii. „Postul este foarte important şi era ţinut de fetele care doreau să se mărite dar şi pentru membrii familiei care erau bolnavi”, spune Janeta Ciocan.

    În ziua de 6 august, credincioşii duceau la biserică struguri, faguri de miere şi mere de vară care erau sfinţite şi erau date ca pomană de sufletul morţilor.

    Răspunde
  7. „Invataturi de viata ale Sfantului Serafim de Sarov
    Bea apa din izvorul de unde beau caii.
    Calul dintr-o apa rea nu va bea niciodata.
    Asterne-ti acolo unde isi face culcus pisica.
    Mananca fructul, care a fost atins de un vierme.
    Culege cu indrazneala ciuperca pe care stau gazele.
    Sadeste pomul acolo unde sapa cartita.
    Casa cladeste-o pe locul unde se incalzeste sarpele.
    Fantana sap-o acolo unde se adapostesc pasarile pe arsita.
    Culca-te si trezeste-te odata cu pasarile – vei culege toate grauntele de aur ale zilei.
    Mananca mult verde – vei avea picioare puternice si inima rezistenta, precum vietuitoarele codrului.
    Inoata des – si te vei simti pe pamant precum pestele in apa.
    Priveste cat mai des cerul – si vor deveni gandurile tale usoare si limpezi.
    Taci mult, vorbeste putin – si in sufletul tau va poposi tacerea, iar duhul iti va fi linistit si plin de pace.”
    Sfantul Serafim de Sarov

    Răspunde
  8. Învață de la toate


    Învaţă de la vântul, ce-adie pe poteci
    Cum trebuie prin lume, de liniştit să treci.
    Învaţă de la toate, căci toate sunt surori,
    Cum treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori.
    Traian Dorz

    O rugăciune scurtă, dar cu mare putere

    Învăţaţi-vă cea mai puternică rugăciune, după rugăciunea domnească „Tatăl nostru”, care este rugăciunea inimii, adică să zici mereu în minte şi în inimă: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”.

    Sau poţi să zici şi aşa: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”

    Aceasta este o rugăciune scurtă, dar are mare putere. Este bine s-o repeţi şi în tren şi pe drum şi acasă, până ce adormi seara s-o ai în gură. Dacă ai numele lui Iisus Hristos, nu mai ai năluciri prin somn şi supărări şi visuri urâte, pentru că nu se poate apropia satana de locul acela unde se pomeneşte numele Mântuitorului cu toată inima, cu toată dragostea.

    Ne vorbeşte părintele Cleopa vol 7, Ed. Mănăstirea Sihăstria

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: