Poezii de Aura Dan


Această prezentare necesită JavaScript.

Aceasta pagina este dedicata prietenei noastre Aura Dan (poet)

Anunțuri
Lasă un comentariu

55 comentarii

  1. Bazar sentimental
    din vol. Culori pe eşafod – Aura Dan

    Cu mâinile în buzunar şi la urechi margarete
    am pătruns într-un bazar
    să cumpăr din el, vise şi sentimente –
    aleg printre ele-o iubire roşie, focoasă,
    cu inimile atârnate, ca pandantiv, la gât.
    Aleg şi-o sonoră durere
    cu vai şi-amar
    ce are trandafiri geloşi puşi ca ornament.
    Pun deoparte şi câteva cuvinte de dor
    făcute din litere de plumb,
    c-atârnă din soarele gri şi cerul turcoaz.
    Doresc să cumpăr din el, tinereţe, blândeţe şi cast,
    şi-un câmp cu maci,
    şi pământul întreg cu sentimentele-i vagi.
    Bazarul e plin, am de unde alege
    plimbare fac aici, mereu,
    că-i bazar sentimental,
    lipsită de judecăţi, de măsuri şi de lege…

    Răspunde
  2. Văduvă portocalie în lumea deșănțată
    din vol. Rămăşiţe în culori – Aura Dan

    Traiul splendid al portocaliului total
    Va fi expus acum, fiind de valoare inestimabilă,
    Culoare de soare și de primăvară.
    Prin câmpul plin cu flori și stele,
    Ce tocmai au căzut din aurora boreală,
    Două linii paralele,
    Se privesc și își fac jurăminte de amor.
    Două ființe,
    Doi sori ce nu vor ca lumea să-i privească,
    Stau ascunși de priviri, în spatele perdelelor de ceață,
    Iubindu-se și privindu-se, unul pe celălalt
    Cu ochi rotunzi, portocale în mișcare.
    Două linii care merg pe linia dreaptă,
    Două linii ce urcă spre peste,
    Două linii către infinitul necunoscut,
    Două linii și-un este.
    Două linii care, ireal vorbind,
    Își doresc ca moartea lor să fie-n rate,
    Iar viața, deși nu le poate fi o întâlnire,
    Să fie doar puncte de iubire cu multe șoapte.
    Se gândesc că, pentru a fi nemuritoare,
    Ar trebui să se hrănească sănătos, cu pulbere de aur
    Neotrăvit cu răutăți și răzmeriță.
    Dacă ar fi posibil totul! Totul în doi! Totul!
    Și linii merg până la capăt, nu se ating
    Și totuși sunt privilegiate că există.
    Sunt prezente, însă destinul lor, cine știe pe ce raft sau în ce minte își găsește originea.
    Poate că într-un exotic loc sau poate nicăieri și nici aievea.
    Sunt portocaliu frapant și crud.
    Și merg.
    Într-o clipă, una dintre cele două linii s-a frânt.
    O lovise un glonţ
    Și linia a învins atracția liniei pereche,
    Căzând, a preferat gravitația pământului, ce stă de veghe.
    Linia s-a dus într-o lume mai bună, poate portocalie,
    Dar a plecat cu îndoiala că
    Moartea nu a avut răbdare
    Și nu și-a respectat angajamentul de a veni rar, în rate.
    Liniile despărțite înainte de a se împărți
    S-au detașat, una de alta
    Și cea care a rămas, a rămas văduvă.
    Văduvă portocalie într-o lume deșănțată.

    Răspunde
  3. Vino, te rog, vino!
    din vol. Culori pe eşafod – Aura Dan

    De când ai plecat nu mai am linişte,
    nu mai am somn,
    nu pot să mai gândesc,
    nu mai ştiu să iubesc…
    Vino, te rog, vino!
    Când vei auzi cum fluieră vântul
    să ştii că-i un sol de dor care urlă după tine –
    când vei vedea soarele la răsărit
    să ştii că-i chemarea pe care ţi-o trimit pe-o rază –
    când vei simţi mirosul sărat al mării
    să ştii că e miros de ambră cu care te ameţesc –
    când vei simţi ploaia
    să ştii că e fiinţa mea care te îmbracă în umed –
    când te vei plimba printre trandafiri roşii, catifelaţi
    să ştii că-s spinii din inimă, lăsaţi de tine la plecare –
    când vei simţi sub tălpile tale nisipul fierbinte
    să ştii că e umbra mea chircită ce te-aşteaptă –
    când muzica te va învălui
    să ştii că eu îţi trimit balade de dragoste –
    şi când vei vrea să respiri
    să ştii că fără mine-ţi va fi imposibil,
    căci doar eu îţi sunt şi doar tu îmi eşti, viaţa…
    Vino, te rog, vino!
    Ascultă-mi chemarea, iubito!

    Răspunde
  4. Aura Dan

    Prieteniei
    din vol De trei ori treizeci şi trei – Aura Dan

    În ziua prieteniei sfinte
    Când flori albastre înfloresc în zori,
    Cuvânt de împreună dă fiori
    Şi vântul, devotament fierbinte.

    De ziua ei, mâinile-s întinse
    Şi armoniile aduc culori,
    În ziua prieteniei sfinte
    Când flori albastre înfloresc în zori.

    Pentru ea, graiu-i dulce şi cuminte
    În melodii cântate cu viori,
    Iar inimile-s duble chiar şi-n nori,
    Căci se fac pacturi şi jurăminte.

    În ziua prieteniei sfinte…

    Răspunde
  5. Sărbători fericite şi vise împlinite, tuturor!

    Mireasă iarna
    din vol. Jurnal despre ceilalţi – Aura Dan

    Mi-a bătut încet, iarna la geam
    Şi-mi spune că e timpul s-o primesc.
    Îmi arată toamna stând pe un ram
    Şi grânele-n hambare cum mai cresc.

    O văd fugind în goana cailor
    Pe drumuri desfundate, în ger cumplit,
    Venind pe apa îngerilor,
    Uitând de tot, de mine c-am iubit.

    Şi-a pus un voal de dantelă albă
    Să-mi amintească ea, că e pe drum,
    Să o privesc de după o nalbă,
    Făcându-mi rugăciunile în fum.

    Îmi spune că are alai de fulgi
    Şi că nuntaşii ei sunt ţurţuri.
    Mi-arată holdele albe în dungi
    Şi stelele lucioase, fluturi.

    Promite că-mi aduce pluguşor
    Cu urări de mult şi mulţumire,
    Îi pun la picioare flori de dor,
    Miresei ierni, s-aştepte-un mire…

    Nostalgică privesc peste zăpezi
    Un foc şi-o vatră încălzită,
    Pe bunul, ce de Crăciun, aduce brazi
    Şi-o mireasă iarnă, preamărită…

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: